Categorie: Terapie adulti

Tu cum îți vorbești atunci când nu te aude nimeni?

Postat de

Iulia Savu

6 apr.

Ești conștient că vorbești cu tine tot timpul? Cu toții o facem. Vocea ta interioară este prietenul tău?
Inconștientul nostru este afectat de cuvintele pe care le spunem în același mod ca și atunci când alții vorbesc cu noi. Astfel, modul în care vorbim cu noi înșine poate fi un instrument puternic. Puterea vorbirii cu sinele este cea mai importantă resursă disponibilă pentru a ne stăpâni mintea și a ne îmbunătăți viața. Gândurile noastre ne influențează sentimentele, alegerile și acțiunile.

Începând din copilărie, vorbirea noastră cu sine se dezvoltă în timp. Dacă ai văzut vreodată copii mici jucându-se, i-ai auzit vorbind cu ei înșiși, cu păpușile și cu prietenii lor în cuvinte și tonuri asemănătoare cu ceea ce au auzit de la adulți, în special de la părinții lor. Modul în care părinții vorbesc cu ei și, de asemenea, modul în care vorbesc între ei oferă modele. Treptat, copiii interiorizează vocea respectivă.

Aceasta este o dezvoltare pozitivă care îi ajută pe copii să-și stăpânească sarcinile, să se consoleze și să învețe să interacționeze cu colegii.

Atunci când părinții le spun copiilor că nu trebuie să se simtă rușinați sau triști, aceștia anulează din greșeală sentimentele autentice ale copiilor lor. Acest lucru poate duce la rușine interiorizată, care poate avea un efect dăunător major asupra funcționării adulților.

Criticul și perfecționistul

Aceste voci interioare lucrează în tandem întărindu-se reciproc. Perfecționistul stabilește standarde idealiste, iar criticul ne înșală pentru că nu reușim niciodată. Perfecționistul se așteaptă să fim supraomeni, asigurându-ne că nu vom îndeplini standardele sale de neatins; iar criticul ne spune că nu suntem niciodată suficient de buni.

Criticul face cele mai multe daune și ne poate submina semnificativ stima de sine. Mai mult, încercarea unui lucru nou și luarea deciziilor pot fi aproape imposibile din cauza anxietății că acestea nu vor ieși bine. În realitate, ne temem de propriul nostru critic interior. Criticul este, de asemenea, o diferență esențială între perfecționismul pozitiv și negativ.
Ce produc ele? Anxietate, depresie și apatie.

Majoritatea oamenilor cred că trebuie să se “pedepsească” pentru a îmbunătăți sau a realiza ceva. Nu contează că se îndreaptă spre depresie, creând nefericire și nemulțumire în viața lor.

Puterea vorbirii cu sine ne poate înăbuși cu anxietate și ruminare (“analizezi excesiv “ sau “gândești în gol”, încercând astfel să îți rezolvi problemele) și ne poate copleși cu atacuri de panică și emoții dureroase. Poate oferi confort și încurajare sau ne poate face să ne simțim anxioși și inadecvați. Poate oferi autodisciplină și organizare sau ne poate face să ne simțim copleșiți și învinși. Ne poate ruina viața, oportunitățile de muncă și relațiile sau poate fi valorificat pentru a ne crește stima de sine, pentru a ne atinge obiectivele și pentru a ne înălța perspectiva și bucuria de viață.

Despre autor

Iulia Savu

Psiholog

Absolventă a Facultății de Psihologie si Științele Educației, specializarea Psihologie din cadrul Universității București. Master în Psihodiagnoză, Psihoterapie Experiențială Unificatoare și Dezvoltare Personală, din cadrul Universității București.
Formare în Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală (CBT)

Din dorința de perfecționare, mi-am continuat formarea și in Terapia Comportamentală, urmând cursurile Registered Behavior Tehnician (acreditat de BACB).

Blog

Articole asemanatoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.