Aceasta afirmație nu este o exagerare, ea exprimă un mare adevăr. În contactul cu lumea înconjurătoare, copilul este un “diamant” peste care se așează lumina reflectând-o cromatic în raze ordonate eteric din suprafețele sale prismatice. Cu cât unda luminii atinge mai multe suprafețe, cu atât diamantul pare mai luminos și mai pretios. Așa și în cazul copilului, cu cât este pus în contact cu mai multe aspecte ale realității, cu atât va fi mai adaptat la cerințele vieții. Este cunoscut că explorarea lumii în cele mai multe cazuri este făcută de copii sub îndrumarea părinților, a grupului de prieteni sau a școlii, dar o bună parte din activitatea lor rămâne încă nedirijată, și asa trebuie lăsată. Aceasta este partea din activitățile copilului care trebuie să ne intereseze la fel de mult ca și partea coordonată. Aceasta este zona,, periculoasă” în care părinții au tendința să o reducă foarte mult.
Însă tocmai aceasta parte stimulează capacitatea de adaptare a copilului, în care curiozitatea acestuia depășește limitele impuse de ,,coordonatori”. În această parte, copilul își ia libertatea de a face ceva, fără sprijin, de a face ,,prostii”, în limbajul părinților.
Este adevărat că depinde foarte mult de gradul acestor ,,prostii”, însă de cele mai multe ori trebuie să înțelegem și să acceptăm că “prostiile” le face pentru a scăpa de coordonare, încercând singur să înteleagă, să atingă, să miroasă, să guste, să audă, pentru a-și impropria lumea, pentru a o îmblânzi, pentru a o conduce. Prin aceste experiențe, copilul capătă noi cunoștințe, noi aptitudini și învață să-și manifeste dorințele și voința, cu alte cuvinte își definește personalitatea.
Dacă veți reuși să nu stopați aceste căutări, veți reuși cu timpul să aveți un copil stabil emoțional într-o lume în permanentă schimbare, un copil care nu vă solicită ajutorul sau sprijinul din lumea sa exterioară, ci va face apel la cea interioara, bogată în cunoștințele dobândite fără dirijare. Depinde de voi cum veți așeza diamantul în lumina, pentru ca unda acestuia să poată fi captată pe cât mai multe suprafețe ale obiectului prețios.
Categorie: Terapie copii
Lăsați copiii să facă „prostii”!
Postat de
Iulia Savu
12 feb.
Despre autor
Iulia Savu
Psiholog
Absolventă a Facultății de Psihologie si Științele Educației, specializarea Psihologie din cadrul Universității București. Master în Psihodiagnoză, Psihoterapie Experiențială Unificatoare și Dezvoltare Personală, din cadrul Universității București.
Formare în Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală (CBT)
Din dorința de perfecționare, mi-am continuat formarea și in Terapia Comportamentală, urmând cursurile Registered Behavior Tehnician (acreditat de BACB).
Blog