Categorie: Terapie copii

Înțelegerea fricii de abandon

Postat de

Iulia Savu

1 dec.

De ce apare? 

Semne

Efecte

Strategii de coping 

Teama de abandon este un fenomen complex care poate proveni dintr-o varietate de experiențe de dezvoltare, inclusiv pierderi sau traume. Această teamă a fost studiată dintr-o varietate de perspective.

Teoriile din spatele motivului pentru care apare teama de abandon includ întreruperi în dezvoltarea normală a anumitor capacități cognitive și emoționale, provocări ale relațiilor din trecut și alte experiențe sociale și de viață problematice. Deși nu este o fobie oficială, teama de abandon este, fără îndoială, una dintre cele mai frecvente temeri. Persoanele cu frică de abandon pot avea tendința de a afișa comportamente și modele de gândire care le afectează relațiile.

Înțelegerea fricii de abandon este primul pas către rezolvarea ei.

De ce apare?

Comportamentele și acțiunile noastre în relațiile actuale sunt considerate a fi rezultatul fricilor vechi și al conceptelor învățate în copilărie. Există multe teorii care încearcă să explice frica de abandon. O ramură a analizei freudiene, un „obiect” în mintea cuiva este fie o persoană, o parte a unei persoane, fie ceva care simbolizează cumva un aspect sau altul. Constanța obiectului este conceptul care se referă la faptul că atunci când nu suntem în prezența fizică a acelei persoane, experiența noastră despre aceasta nu se schimbă fundamental.

Aceasta este legată de ideea de „permanență a obiectului” studiată pentru prima dată de psihologul dezvoltator Jean Piaget. Copiii învață că obiectele continuă să existe chiar și atunci când nu sunt experimentate direct.

Constanța obiectului se dezvoltă, în general, înainte de vârsta de 3 ani. Pe măsură ce copiii cresc și se maturizează, perioadele de separare se prelungesc și sunt deseori generate de copil pe măsură ce, să zicem, merge la școală. Un copil cu o bună constanță a obiectului înțelege că relațiile importante nu sunt deteriorate de timpul pe care îl petrece separat.

Constanța obiectului poate fi întreruptă de evenimente traumatice. Moartea sau divorțul sunt cauze frecvente, dar chiar și situațiile care par relativ neimportante pentru adulții implicați pot afecta dezvoltarea acestei înțelegeri. 

De exemplu, copiii ai căror părinți au puțin timp de petrecut cu ei și cei cu părinți neglijenți pot fi, de asemenea, expuși riscului de constanță a obiectului întrerupt.

Experiențe anterioare

Până când suntem adulți, majoritatea dintre noi am trecut prin unele schimbări semnificative – moartea unei persoane dragi, un prieten care se îndepărtează, o relație care se încheie, trecerea de la liceu la facultate la căsătorie și părinți. Deși cei mai mulți dintre noi ne adaptăm circumstanțelor în schimbare, nu este neobișnuit să rămânem blocați undeva în proces. Dacă ați trecut printr-un abandon brusc și traumatic, cum ar fi pierderea unei persoane, este posibil să aveți un risc crescut de a dezvolta această frică.

Semne ale fricii de abandon

Când vine vorba de relații, comportamentele rezultate din teama de abandon pot include:

Atașament rapid – mai ales față de partenerii indisponibili

Atașament evitant, foarte puține relații pe termen lung

Comportament sexual deviant (acest lucru apare frecvent la femei) 

Menținerea unor relații, oricât de nesănătoase ar fi

Dificultăți în a experimenta intimitatea emoțională

Dificultate în a avea încredere în alți oameni

Experimentează gelozie nejustificată

Anxietate de separare

Anxietate generalizată și depresie

Hipersensibilitate la critici

Furie reprimată și problemele de control

Sentimente de culpabilitate

Efect asupra relațiilor

Unii oameni se tem doar de pierderea partenerului de cuplu. Alții se tem de abandon în alte relații.

Strategii de coping

Dacă frica ta este ușor controlată, s-ar putea să te descurci pur și simplu educându-te cu privire la tendințele tale și învățând noi strategii de comportament. Pentru majoritatea oamenilor, totuși, frica de abandon este înrădăcinată în probleme care sunt greu de rezolvat de la sine. 

Deși tratarea fricii în sine este esențială, este de asemenea esențial să construim un sentiment de apartenență. În loc să vă concentrați toată energia și devotamentul asupra unui singur partener, concentrați-vă pe construirea unei “comunități”. Nimeni nu poate rezolva toate problemele sau satisface toate nevoile noastre. Dar un grup solid de mai mulți prieteni apropiați poate juca un rol important în viața noastră.

O persoană care a experimentat abandonul poate avea mai multe șanse să aibă probleme de sănătate mintală pe termen lung. Acestea se bazează adesea pe teama că abandonul va reapărea. Un copil care a fost abandonat de un părinte sau îngrijitor poate avea schimbări de dispoziție sau furie mai târziu în viață. Aceste comportamente pot înstrăina potențialii parteneri și prieteni. Stima de sine poate fi, de asemenea, afectată. 

Fricile de abandon pot afecta capacitatea unei persoane de a avea încredere în alții. Acestea pot face mai greu pentru o persoană să se simtă demnă sau să fie vulnerabilă. Aceste temeri ar putea face o persoană să devină predispusă la anxietate, depresie, codependență sau alte probleme. Problemele legate de abandon sunt, de asemenea, legate de personalitatea limită (BPD) și de anxietatea de atașament. Cineva căruia îi lipsește stima de sine din cauza abandonului din copilărie poate căuta relații care să le întărească convingerile.

Mulți oameni cu frică de abandon declară că s-au simțit întotdeauna „alții” sau deconectați de cei din jur. Dar vestea bună este că nu este niciodată prea târziu. Dezvoltarea pasiunilor ajută la construirea încrederii în sine și la convingerea că ești suficient de puternic pentru a face față oricărei situații.

Despre autor

Iulia Savu

Psiholog

Absolventă a Facultății de Psihologie si Științele Educației, specializarea Psihologie din cadrul Universității București. Master în Psihodiagnoză, Psihoterapie Experiențială Unificatoare și Dezvoltare Personală, din cadrul Universității București.
Formare în Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală (CBT)

Din dorința de perfecționare, mi-am continuat formarea și in Terapia Comportamentală, urmând cursurile Registered Behavior Tehnician (acreditat de BACB).

Blog

Articole asemanatoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *