Cu cât știți mai multe despre anxietate la copii, cu atât mai bine pregătiți veți fi pentru a-i ajuta să învețe abilități corecte pentru a face față situatiilor. Înțelegând semnele anxietății, care este cauza acesteia și învățându-i pe copii abilități utile, puteți să-i pregătiți mai bine pentru o copilărie sănătoasă din punct de vedere emoțional și psihic.

➡️ Cum să vă ajutați copilul cu anxietate și frică? 

“Părinții se referă la citirea semnelor pe care copilul le manifestă zilnic. Când putem deveni observatori ai nevoilor copilului nostru, în loc de cei care controlează, ei se vor simți în siguranță pentru a fi exact cine trebuie să fie.”

Anxietatea la copii se traduce diferit față de cea a adulților, motiv pentru care este important ca părinții să recunoască semnele și vârsta la care ei prezintă aceste temeri. În timp ce adulții au învățat de-a lungul vieții să își gestioneze mai bine anxietatea (uneori, nici adulții nu reușesc), copiii știu doar că este prezentă și trebuie făcut ceva în acest sens.

➡️ Cum și de ce părinților ar trebui să le pese de anxietatea copilului lor?

De la naștere până în adolescență, copiii vor trece printr-o serie de expresii exterioare ale emoțiilor interioare. Este sarcina dvs. să-i ajutați să-și identifice sentimentele și să le exploreze. Lucrurile frumoase se întâmplă atunci când puteți călători alături de copiii dvs. spre un loc sigur pe care aceștia îl simt, ajutându-i, inclusiv cu anxietatea lor.

Cu răbdare și înțelegere puteți să-i întâlniți mai bine acolo unde se află, în loc să vă așteptați în permanență să îndeplinească totul așa cum credeți că ar trebui. Când puteți face acest lucru, înseamnă ca reușiți să vă bucurați de un copil care se bazează pe dvs. pentru înțelegere și încurajare.

Deoarece fiecare copil este diferit și fiecare circumstanță unică, părinții pot prelua controlul asupra familiilor lor și își pot îmbunătăți relația cu copiii lor la orice vârstă. Este nevoie doar de dorința de a accepta că nu sunteți perfect și, cel mai important, că nici copiii dvs. nu sunt.

 ✔️ Anxietate la vârsta copiilor 0-3

Un copil plânge pentru că are nevoie de mâncare, somn, schimbare de scutece etc. Dar știați, de asemenea, că nu are idee că, atunci când părăsiți o cameră, vă veți întoarce?

În calitate de părinți, devine responsabilitatea dvs. să căutați semne și să înțelegeți ce anume liniștește copilul – faceți tot posibilul pentru a răspunde nevoilor lui și a-l face să se simtă cât mai în siguranță și fericit.

Când bebelușii cresc, anxietatea lor se schimbă pe măsură ce încep să înțeleagă lucrurile diferit. Încep să realizeze că vocea lor devine auzită.

În funcție de copil, acesta poate fi momentul în care temerile lor față de necunoscut se accentuează. Ceea ce majoritatea părinților nu își dau seama este că este complet normal. 

Este o vârstă în care nu își pot comunica destul de mult frustrările sau grijile cu ajutorul cuvintelor, iar plânsul este unul dintre singurele răspunsuri pe care le cunosc. 

Copilăria este o perioadă în care un copil poate să învețe comportamente corecte în loc să greșească.

✔️ Anxietate la vârste pentru copii 3-5

 Este perioada când un copil începe să înțeleagă că există lucruri înfricoșătoare în această lume, fie că vorbim de un monstru sub patul lor, fie că moare animalul lor de companie.

Cum pot să-mi ajut preșcolarul cu anxietate?

Această perioadă este extrem de importantă pentru părinți să le fie alături și să explice TOTUL. Niciodată nu poți explica prea mult unui preșcolar.

Te vor bombarda cu întrebări și îți vor vorbi despre tot ce învață în lume. Este un moment dulce în care un copil începe să se relaționeze cu părinții. O fetiță va începe să vrea să se îmbrace ca mama ei, sau un băiat va dori să fie tatăl său când va crește.

În acest timp, trebuie să îi asigurăm, ori de câte ori este nevoie, că nu există monstru sub pat, trebuie să le spunem adevărul, dar să fim atenți și la detalii. Și cel mai important, trebuie să monitorizăm ceea ce văd și aud aceștia. 

✔️ Anxietate la copii de 6-12 ani

“Când fiul meu a împlinit 6 ani, am văzut o schimbare aproape imediată în temerile și anxietatea lui. A plecat de la a fi speriat de întuneric la a observa că ceilalți copii sunt capabili să-l respingă ca prieten.” 

Cum pot să-l ajut cu anxietatea?

Pe măsură ce copiii încep să înțeleagă lumea și întunericul ei, cel mai bun lucru pe care îl puteți face este să fiți spațiul lor sigur. Acceptați-le micile greșeli, iar atunci când nu reușesc, aveți răbdare.

Disciplina în acest timp va deschide calea relației dvs. cu ei ca adolescent. Nu îi lăsați total nesupravegheați, dar recunoașteți că trebuie să greșească pentru a învăța.

De asemenea, îi puteți învăța abilități de a face față stresului precum respirația profundă sau concentrarea minții pe aspecte pozitive. Îi puteți ajuta să înceapă să apeleze la jurnal. Este o modalitate uimitoare pentru ei de a exprima cum se simt și de a-i face să vorbească despre asta imediat.

Un alt instrument excelent pe care îl puteți folosi ca părinte este să le arătați că, cu o muncă asiduă, ei pot depăși dificultățile sau sentimentele de anxietate. Acest lucru poate fi arătat cel mai bine învățându-i să urmărească și să nu renunțe, iar dacă nu reușesc, este OK. Responsabilitatea noastră ca părinți este să ne accepte copiii pentru cine suntem. Este în regulă că nu suntem perfecti. Ceea ce va conta cel mai mult în testul timpului, în relația cu ei, va fi pur și simplu prezența.

Fiți spațiul fără judecată în care se îndreaptă atunci când lucrurile devin dure. Identificați-vă cu ei și încercați să vă amintiți cum ați fost la vârsta aceea.

✔️ Anxietate la vârsta copiilor 12-19

Aceasta este vârsta în care temerile minore ale unui copil se transformă într-o anxietate deplină. Când un adult are anxietate, cel mai probabil a dobândit anumite abilități de a face față pe parcursul vieții.

Dar adolescenții nu sunt deloc siguri cum să reacționeze când vine vorba de presiunile adolescenței – de ceea ce va fi.

Copiii vor căuta să-i facă pe plac părintelui, în loc să învețe propriile granițe, limite și capacități.

Așadar, alături de presiunea extremă, ei au un element suplimentar de presiune pe care îl aduceți dumneavoastră, părintele.

“Dragule fiu, ești mai mult decât notele tale bune.” 

Aceasta este situația în care influența pozitivă a părinților poate depăși mult stresul vieții adolescente care poate duce uneori la probleme de sănătate mintală.

Cum să vă ajutați adolescentul să facă față anxietății? 

Primele lucruri – să nu vă așteptați ca adolescentul dvs. să fie perfect la orice, sau că trebuie să vă depășească întotdeauna așteptările, dacă doriți ca ei să se simtă în siguranță pentru a fi cine sunt, precum și să vă includă în călătoria vieții lor.

În acest fel, le demonstrați că nu este sarcina lor să facă pe toată lumea fericită, deoarece nu așteptați să vă facă fericiți.

Puteți să-i învățați să-și înțeleagă limitele și să aibă granițe – dar și să-i încurajați să nu se oprească în fața eșecului. Este vorba doar despre echilibru.

Un alt lucru de care are nevoie un adolescent este să audă pur și simplu de ce și cum sunteți mândri de el. 

Chiar dacă copilul dvs. vă poate oferi doar o privire goală ca răspuns, totuși trebuie să audă de la dvs. că merită.

“Sunt un adult, dar tot trebuie să aud că părinții mei sunt mândri de mine.”

Părinții trec cu vederea anxietatea copiilor, uneori din cauza propriilor probleme cu care se confruntă în viață. Dar relația dintre un părinte și un copil va include întotdeauna un scenariu de profesor / elev atunci când vine vorba de emoțiile și sentimentele lor. Indiferent dacă este o influență pozitivă sau negativă – oricare dintre direcțiile pe care le mergeți depinde de dvs.

Când puteți înțelege mai bine sentimentele copilului dvs. și de ce le menifestă, îl puteți pregăti mai bine pentru un stil de viață sănătos mental și emoțional, în timp ce reduceți golul emoțional din familia voastră.